România, Voce Activă în Negocierea Bugetului UE 2028-2034: Cereri Cheie pentru Coeziune și Agricultură

România s-a alăturat unui grup de alte 14 state membre ale Uniunii Europene, cunoscute sub numele de „Prietenii Coeziunii”, semnând o declarație comună crucială privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034. Această inițiativă diplomatică subliniază dorința Bucureștiului de a influența configurarea bugetului pe termen lung al Uniunii, având în vedere obiectivele de competitivitate, prosperitate și securitate la nivel european.

Documentul, dat publicității la sfârșitul lunii mai 2026, reprezintă o poziționare strategică a statelor semnatare, care pledează pentru o finanțare adecvată, capabilă să răspundă atât priorităților tradiționale ale UE, cât și noilor provocări geopolitice. Negocierile pentru următorul CFM sunt de o importanță capitală, deoarece vor determina alocările financiare și direcțiile de dezvoltare ale Uniunii pentru o perioadă de șapte ani, modelând capacitatea statelor membre de a implementa proiecte vitale pentru cetățenii lor.

Apel pentru Politici Tradiționale și Autonomie Națională

Declarația comună a „Prietenilor Coeziunii” evidențiază îngrijorarea că, în propunerea actuală a Comisiei Europene pentru CFM 2028-2034, Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda unei creșteri generale a volumului bugetului total. Statele semnatare, inclusiv România, argumentează că aceste politici sunt fundamentale pentru obiectivele cheie ale UE, contribuind semnificativ la convergență, creștere economică și securitate alimentară.

În acest context, se solicită o creștere a alocărilor destinate statelor membre în cadrul Capitolului 1 al bugetului, dedicat politicilor tradiționale. Un alt punct central al declarației este menținerea prerogativelor statelor membre în programarea acestor alocări. Documentul precizează că mecanismul de coordonare propus nu ar trebui să afecteze responsabilitatea națională în stabilirea priorităților, iar recomandările nu ar trebui să se transforme automat în obligații, respectând principiul gestionării partajate și abordarea locală.

De asemenea, statele membre insistă pe importanța unor condiții de implementare realiste și favorabile pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene. Acest lucru implică menținerea regulii N+3 pentru dezangajări (o regulă care permite flexibilitate în cheltuirea fondurilor pe o perioadă de trei ani după angajament), rate adecvate de pre-finanțare și cofinanțare UE pentru măsurile din PAC, PCP, Politica de Coeziune și fondurile de Afaceri Interne.

Politica de Coeziune: Investiție, nu Instrument de Criză

Un mesaj ferm transmis prin declarație este că Politica de Coeziune nu ar trebui să fie transformată într-un instrument sistematic de criză, substituind alte mecanisme ale UE concepute în acest scop. Semnatarii propun reducerea rezervei de 10% pentru crize și subliniază că reprogramarea măsurilor în curs ar trebui să rămână o opțiune voluntară pentru statele membre. Această abordare vizează asigurarea unei finanțări adecvate pentru Politica de Coeziune, pentru toate categoriile de regiuni, consolidându-i rolul de politică de investiții pe termen lung, esențială pentru dezvoltarea economică și socială.

Pentru România, miza este considerabilă. Conform propunerii Comisiei Europene, țara noastră ar urma să primească o alocare totală de 60,2 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, o creștere notabilă față de cele aproximativ 46 de miliarde de euro disponibile în perioada precedentă (2021-2027). Din această sumă, 54,6 miliarde de euro sunt destinate planurilor de parteneriat național și regional, 1 miliard de euro pentru migrație, securitate și afaceri interne, iar 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social pentru Climă.

Pe lângă aceste alocări naționale, România vizează și accesarea a cel puțin 10 miliarde de euro din noul Fond de Competitivitate, un instrument la nivel european cu o valoare totală de 450 de miliarde de euro, din care 131 de miliarde de euro sunt rezervate pentru investiții în apărare și tehnologii spațiale. Această strategie reflectă o viziune amplă de modernizare și consolidare a economiei românești.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat tranziția de la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la un „Plan de Parteneriat Național și Regional” (PPNR), descriindu-l ca un PNRR „pe steroizi”. Viziunea sa include o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, nu doar prin împărțirea între politici, ci prin generarea unui efect de levier asupra fondurilor naționale și private, într-un cadru coerent de plan de țară.

Experiențele anterioare, în special cele legate de PNRR, au evidențiat necesitatea unor mecanisme de implementare simple și flexibile. Pîslaru a avertizat că o abordare cu o „mie de condiționalități” ar putea împiedica succesul în utilizarea banilor europeni, reiterând angajamentul României pentru un design de implementare care să faciliteze, nu să complice, absorbția fondurilor. Această poziție proactivă a României, alături de alte 14 state, demonstrează o conștientizare clară a intereselor naționale și o dorință de a contribui activ la modelarea viitorului bugetar și strategic al Uniunii Europene.